iglieràre , vrb rfl: igliorare,
illiberare,
illierai,
illierare,
illiorare Definition
nau de is féminas príngias, illibbertare, fàere o naschire su pipiu a su lompimentu de is noe meses
Synonyms e antonyms
illebberare,
infendiai,
insinnigare,
iscendiai,
palturire,
springiai
| ctr.
imprignare,
improssimare
Sentences
cudha fémina benit torra ràida, s'illierat e naschit custa bella pitzinna ◊ sa muzere de Fulanu nachi s'est illierada ◊ a sos noe meses, sa fémina apeit sas dólimas e s'illioreit ◊ custa fémina s'est illierada de unu pitzinnedhu
Scientific Terminology
ssl
Etymon
srd.
Translations
French
accoucher
English
to give birth
Spanish
parir,
dar a luz
Italian
sgravarsi,
partorire
German
gebären.
iscendiài , vrb: isciundiai,
scendiai Definition
nau de sa fémina príngia, naschire su pipiu
Synonyms e antonyms
iglierare,
infendiai*,
insinnigare,
palturire,
springiai
| ctr.
imprignare,
improssimare
Sentences
cussus daboris depint èssi peus de is daboris de iscendiai ◊ mamma m'iat iscendiau abberu in luna bona!
2.
nanca depiat fai no isciu ita… custu est su monti chi nd'at iscendiau unu topixedhu!
Scientific Terminology
ssl
Translations
French
accoucher
English
to give birth
Spanish
parir
Italian
partorire,
sgravarsi
German
gebären.
palturíre , vrb: parturire,
parturiri,
pastorire Definition
nau de fémina príngia, su ndhe fàere su fedu nou
Synonyms e antonyms
iglierare,
infendiai,
insinnigare,
iscendiai,
springiai
Sentences
fortuna a tie e a su segundhu daghi pastoris isetendhe su fizu! ◊ at parturiu e fatu dus pipius totu a una brenti ◊ a parturire a s'ispidale!
Scientific Terminology
ssl
Etymon
itl.
Translations
French
accoucher
English
to give birth
Spanish
parir,
dar a luz
Italian
partorire
German
gebären.